Biografia

                

 

Moștenitor spiritual al Sfântului Francisc de Assisi, Padre Pio din Pietrelcina a fost primul preot care a purtat întipărite în trup semnele răstignirii. Deja cunoscut lumii ca „Fratele stigmatizat”, Padre Pio, căruia Domnul îi dăduse carisme deosebite, s-a străduit cu toate puterile pentru mântuirea sufletelor. Numeroasele mărturii directe ale „sfințeniei” Fratelui, ajung până în zilele noastre, însoțite de sentimente de recunoștință. Mijlocirea lui providențială la Dumnezeu a fost pentru mulți oameni cauză de vindecare a trupului și de renaștere în Duh.

Padre Pio din Pietrelcina, numit Francisc Forgione înainte de intrarea în mănăstire, s-a născut în Pietrelcina, la 25 mai 1887. A venit pe lume în casa unor oameni săraci în padrepio2.jpg (5839 byte)care tatăl, Grazio Forgione, și mama, Maria Giuseppa di Nunzio, primiseră deja alți copii. Încă de la o vârstă fragedă Francisc experimenta în sine dorința de a se consacra total lui Dumnezeu și această dorință îl deosebea de ceilalți copii de vârsta lui. Această „diferență” a fost observată de părinții săi și de prietenii săi. Povestea mama, Peppa, - „nu făcea nici o greșeală, nu era capricios, asculta mereu de mine și de tatăl lui, în fiecare dimineață și în fiecare seară se ducea la biserică să îi viziteze pe Isus și pe Sfânta Fecioară. În timpul zilei nu ieșea niciodată cu tovarășii. Uneori îi spuneam: Franci, ieși puțin să te joci. El refuza spunând: nu vreau să merg pentru că ei înjură”.

Din jurnalul părintelui Augustin da San Marco in Lamis, care a fost unul dintre directorii spirituali ai Părintelui Pio, aflăm că Padre Pio, încă din 1892, când avea doar cinci ani, trăia deja propriile lui experiențe carismatice. Extaze și apariții erau atât de frecvente încât copilul le considera absolut normale.

Cu trecerea timpului s-a putut realiza ceea ce Francisc visa cel mai mult: să își consacre viața Domnului. La 6 ianuarie 1903, la șaisprezece ani, a devenit cleric în Ordinul Capucinilor și a fost sfințit preot în Domul din Bnevento, la 10 august 1910. Așa a început viața lui preoțească pe care, din cauza stării precare a sănătății, o va desfășura mai întâi în diferite convente din Benevento, unde fratele Pio a fost trimis de superiorii săi pentru a-i favoriza vindecarea. Apoi, începând din 4 septembrie 1916, în conventul San Giovanni Rotondo, pe Gargano, unde, cu excepția unor puține și scurte întreruperi, a rămas până la 23 septembrie 1968, ziua nașterii lui pentru cer.

În această perioadă lungă, când evenimente de o deosebită importanță nu modificau liniștea conventului, Padre Pio își începea ziua trezindu-se foarte devreme, cu mult înaintea zorilor, începând cu rugăciunea de pregătire pentru Sfânta Liturghie. Apoi cobora în biserică pentru celebrarea Euharistiei căreia îi urmau îndelungata mulțumire și rugăciunea pe genuflexor în fața lui Isus din Sfântul Sacrament. În sfârșit, numeroasele ore de spovezi.

Unul dintre evenimentele care au marcat profund viața Părintelui a fost cel din dimineața de 20 septembrie 1918 când, rugându-se în fața Crucifixului din corul vechii bisericuțe, a primit darul stigmatelor, vizibile, care au rămas deschise, proaspete și sângerânde, timp de jumatate de secol. Acest fenomen extraordinar a catalizat asupra Părintelui Pio atenția medicilor, a cercetătorilor, a ziariștilor, dar mai ales a oamenilor obișnuiți care, în decursul a câteva decenii au trecut prin San Giovanni Rotondo pentru a-l întâlni pe „sfântul” frate.

Într-o scrisoare adresată Părintelui Benedict, datată la 22 octombrie 1918, însuși Padre Pio povestește despre „răstignirea” lui:

„... ce să vă spun despre ceea ce mă întrebați cum s-a întâmplat răstignirea mea? Dumnezeul meu, ce confuzie și ce umilire simt trebuind să manifest ceea ce Tu ai făcut în această meschină creatură a ta! Era în dimineața zilei de 20 a lunii trecute (septembrie) în cor, după celebrarea Sfintei Liturghii, când am fost surprins de odihnă, asemenea unui dulce somn. Toate simțurile interne și externe, precum și facultățile sufletului se aflau într-o liniște de nedescris. În aceasta stare s-a făcut o liniște totală în jurul meu și în mine; a intrat imediat o mare pace și abandon totalei lipsiri de toate. Și în timp ce toate acestea se făceau am văzut în fața mea un personaj misterios, asemănător cu cel pe care l-am văzut în seara de 5 august, care se deosebea de acela doar prin faptul că acesta avea mâinile și picioarele și coasta din care ieșea sânge. Vederea lui m-a înspăimântat; ce simțeam în acel moment în mine nu aș putea să vă spun. Simțeam că mor și aș fi murit dacă Domnul nu ar fi intervenit să îmi susțină inima, care simțeam că îmi iese din piept. Vederea personajului a dispărut și eu am constatat că mâinile, picioarele și coasta erau găurite și că ieșea sânge din ele. Imaginați-vă sfâșierea pe care am experimentat-o atunci și pe care continui să o experimentez aproape în fiecare zi. Rana din inimă lasă asiduu să iasă sânge, mai ales de joi seara până sâmbătă. Părinte al meu, mor de durere datorită sfâșierii și a confuziei pe care o provoacă în adâncul sufletului meu. Mă tem că voi muri de atâta pierdere de sânge dacă Domnul nu ascultă gemetele sărmanei mele inimi și nu îmi retrage această operație...”.

Timp de mulți ani, deci, din toate părțile lumii credincioșii s-au dus la acest preot stigmatizat, pentru a obține puternica lui mijlocire la Dumnezeu. Cincizeci de ani trăiți în rugăciune, în umilință, în suferință și în jertfă în care, pentru a pune în practică iubirea sa, Padre Pio a realizat două inițiative în două direcții: una verticală, spre Dumnezeu, prin înființarea „Grupurilor de rugăciune”, cealaltă orizontală, spre frați, prin construirea unui spital modern: „Casa de Ușurare a Suferinței”.

În septembrie 1968 mii de devoți și fii spirituali ai Părintelui s-au adunat în San Giovanni Rotodno pentru a comemora împreună a 50-a aniversare a stigmatelor și a celebra a patra întâlnire internațională a Grupurilor de Rugăciune. Nimeni nu și-ar fi imaginat însă că la orele 2.30 din 23 septembrie 1968 se va termina viața pământească a Părintelui Pio din Pietrelcina.

linea.gif (3372 byte)

 Biograpia   expbul1a.gif (699 byte)   Minunile   expbul1a.gif (699 byte)   Vindecările   expbul1a.gif (699 byte)   Bilocația   expbul1a.gif (699 byte)   Mirosurile  expbul1a.gif (699 byte) Clarviziunea   expbul1a.gif (699 byte)   Aparițiile    expbul1a.gif (699 byte)    Levitația    expbul1a.gif (699 byte)   Îngerul Păzitor    expbul1a.gif (699 byte)    Diavolul    expbul1a.gif (699 byte)    Rugăciuni    expbul1a.gif (699 byte)    Sfântul Rozariu    expbul1a.gif (699 byte)    Novena către Padre Pio   expbul1a.gif (699 byte)   Cele Zece Porunci

 

HOMEPAGE